Un psalm, o cântare

Doar un cuvânt

De-l spune Domnul meu,

Și-n clipa următoare

Sosesc veștile bune

Încât inima se umple de bucurie.

Nu doar se umple,

Dă peste ea,

E clocot în mințile mele

Și picioarele încep să danseze

Precum David pe lângă chivot

Și chiar înaintea lui

(De se minuna nevastă-sa,

Care era cam snoabă

Și uitase că tatăl ei

Nu avea sânge regesc în vine).

Când mișcă Domnul meu un deget

Se-aprind lumini pe Pământ,

Planetele se curentează,

Ceasornicul Universului

Se unge cu uleiul

Perfecțiunii.

Dar mai presus de  toate:

Când pronunț

În gând numele Domnului meu

Mi se desfundă canalele minții,

Ochii clipesc,

Buzele murmură

Și-mi alunecă pe buze

Cuvinte de laudă

Ca într-un poem

Al perfecțiunii continue.

Ascultă-l cum zumzăie:

Regina stupului

A ieșit să nască

Noua fabrică

De miere eternă.