Pagini

vineri, 8 iunie 2012

Iurie Darie



Dacă ar fi trăit cu două
Milenii în urmă,
Cineva care dă nume
L-ar fi arătat mulţimii
Şi ar fi rostit în gura mare:
Iată un om
Fără vicleşug.

De-ar fi trăit la Ierusalem
Ar fi fost înţelept ca un rabi
Şi ar fi îngenunchiat uceniicii în dreapta lui.

La atena ar fi hoinărit cu Socrate,
Iar la Roma...
La Roma l-ar fi sfâşiat nevestele cezarilor
De frumos ce era.

Chiar şi în Rusia
De-ar fi rămas
Ofiţerii l-ar fi invitat să le dea lecţii
De mers pe jos, călare
Sau de zburat.

A vrut să trăiască
În România
Şi să fie prieten
Cu de-alde mine.

Când apărea el pe scenă se mişca podeaua
De energie difuză,
Călca precum regii,
Dansa ca balerinul.

Ce mers superb aveai, Iura.

Cum oare suportă patul de spital
Trupul tău curat ca mestecănul.

Dar ţara,
Ţara,
Ţara care te lasă
Să zaci în spitalul săracilor
Ce nume are.

Nu-mi spuneţi,
Oricum am ochii în lacrimi.

Nu mă orbiţi cu adevăruri triste.

Niciun comentariu: