Mă
întrebi, Domnule,
Prin infinite
semne,
Care vise, care
bătăi de aripe,
Cutremure și
furtuni,
Adieri de vânt
Și fecioare suave
Dacă vreau să mă
scapi.
Vreau, Domnule, vreau,
Dar puterea mea e
ca ața de câlți
(Forță de curmei,
legătură de tei),
Slabă ca glasul puiului
de-o zi,
Fir de păianjen în
lupta cu-n buldozer,
Curaj de iepure
Și tărie ca țuica
de dude.
Vreau, Domnule,
Dar îmi aluneca
picioarele pe gheață,
În nămol,
În mocirlă,
În livezi străine,
Abia de-mi revin la
streașină
Când nu mai am de
ce să mă prind.
Am coșmaruri, Domnule,
Cum mă prăvăl de pe
acoperișul cerului
Și în jurul meu e
întuneric.
Domnule, scapă-mă
tu,
Că-n nesăbuința mea
Aș fi în stare
Să nu-ți prind
mâna.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu