Lipsa de griji

Constat că sunt un fel de Ion

Anapoda,

Deşi bunul meu tată

Era de-a curmezişul doar

Când era regimul strâmb

Minţind că e tras cu rigla

Sau firul de plumb

(Era de plumb,

De ocnă,

De nebunie,

De pierderea firii

Şi pierderea credinţei.

Era anus contra naturii

Şi nici capul nu era mai mult

Decât o poşircă numită vodcă).

Seamăn cu Sfântul Petru

Înainte de a fi devenit sfânt:

Bătrân fiind

Mă port precum copiii

Şi prost fiind

Mă port ca deştepţii.

Dar eu nu trăiesc dileme

Să aleg răul cel mai mic

Din două barosane,

Barose,

Băloase,

Oase,

Ploioase,

Mincinoase.

Eu sunt binecuvântat zilnic

Cu minimul două daruri cereşti

Şi nici nu-mi cere să aleg:

Sunt ambele înăuntul

Lăuntrului.