Pagini

joi, 8 noiembrie 2012

Promisiune




Ieri eram obosit ca un leu
Rămas fără pui şi leoaică,
Precum este la sfârşit de război
Un nasture trecut printr-o gaică.

Aş fi vrut să mă-întind la pământ
Şă simt ca-n juneţe răcoarea sub şale,
Dar mi-era teamă să nu plece norii
Care de mult nu mai picură jale

Aduc doar cenuşă în dungi colorate,
Veşti de războaie şi explozii solare,
Vino, iubito, şi hai să ne-asundem
Cum se pierde bobul de grâu în habare.

Sau iată ne vom aşeza alături pe bancă
Din lemn vechi, cu multe dureri,
Tu murmură-mi la urechea-nvechită:
Eşti regele meu de trei veri.

Eşti rege, mi-ai zis, cât fi-va lumină
Şi ape vor curge spre mare,
De nu va fi astfel, se va mira cerul
Că mamele nu mai plâng la născare.

Niciun comentariu: