Pagini

duminică, 24 februarie 2013

Amintiri neamintite



Nici nu aş privi
Pe fereastră
Dacă nu aş şti
Că văd cerul.

Nu uita
Să răspunzi
Când îţi dau bineţe.

Inima ticăie neregulat
Când trec nori pe deasupra,
Cocorii se pregătesc
De venire.

Tată vorbea nedesluşit,
Dar renunţase la parabole,
Cel mai drag îi erau cuvântele
Rostite anevoie.

Binecuvânta
În silabe.

Singurătatea nu este poartă.
Eu nu am crescut cu cheia la gât,
Iar gardurile era doar simboluri.

Niciun comentariu: