Pagini

vineri, 22 februarie 2013

Nemuritoarea iubire



Tu ai suflat prima oară
Căldura,
Zefir adormitor,
Boarea care plutea deasupra apelor
Când abia ieşisem din pântec
Şi ţipam să-mi umplu plămânii cu duh,
Deşi nu mă durea nima.

Apoi ai aplecat sânii spre mine
Şi pământul întreg
Îşi topise roadele
În mir hrănitor.

Pe poteci
M-ai trimis la străbuni
Să învăţ că vin de undeva
Şi am încotro să merg.

Apoi am întâlnit zâna
Care făcea din lacrimi
Diamante
Şi jocuri multicolore din gene.

Acum
Privesc paşii tineri
Care mă cheamă
Spre noi câmpii înverzite.

Tu te joci cu fire de trifoi
Şi întrebi la cine visez
Înghiţind petale.

Cine, zici,
Cine e,
Rosteşte-i numele
Şi eu nu vreau să rup
Vraja.

Răspunde ecoul din ceruri
Ea e
E ea.
E.
A.
Şi din nou: E

Niciun comentariu: