Pagini

luni, 2 septembrie 2013

Senin de septembrie


Doar au apărut zorile
Şi am uitat ploaia
Care pătrundea prin acoperiş
Şi-mi uda
Cămaşa de mire.

Nici nu am deschis bine
Ochii
Şi printre gene
Se desena măreţia
Creatorului.

Tu erai ca o icoană:
Subţire
Palidă
Hotărâtă
Tristă
Şi spuneai poveşti
Despre cum va fi ce este.

Eu mă sprijineam într-un cot,
Singurul punct fix în univers
În afara credinţei.


Căutam ritmul unui vers.

Niciun comentariu: