Nu erau mai bune
Zilele dinainte,
Chiar dacă găina lăsa
În cuibar
Un ou pentru fiecare prânz,
Iar gălbenuşul avea culoarea păpădiei.
Şi înainte oamenii se băteau
Între ei,
Fraţii se ucideau pentru
Te miri ce.
Cândva,
Înţelepciunea era egală
Cu o moşie
Sau cu o mină de aur.
Aşa e şi acum,
Nu pentru toţi, desigur,
Dar nici ieri nu a fost partea oricui.
Se râdea şi înainte
La curtea domnească,
Unde-şi păstrase regele
Anume pentru el
Un nebun cinstit.
Nebunii obişnuiţi alergau
Pe uliţe
Şi se învârteau prin
Târguri şi pieţe
Întocmai ca azi dimineaţă.
Totdeauna cei fără minte
Au fost răi,
Au bârfit
Şi nu au citit versuri.
Nimic nou sub Soare.
Nu s-a inventat prostia
Care să-l întunece.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu