Pagini

vineri, 21 februarie 2014

Sabat ca o înserare


Alunecă timpul,
De n-ai fi tu –
Semn cu sens –
Nu doar corăbierii nu ar şti
Încotro alunecă
Şi dacă vor mai săruta
Pământul mumă.

Roată de biciclu,
Răsucire inutilă
Şi fără bucurii
Ca trupul prostituatei
Ar deveni fiecare zi.

Şi mintea ar fierbe
Şi febra cărnii
Şi uitarea,
Alergatul în cerc,
Goană după vânt,
Vânt pătruns în goarnă.

Deşertăciune,
Golul din mijlocul cercului,
Muşte pe o circonferinţă
Mânjită cu minciuni.

Dar pot intra
În odihna ta, domnule,

Şi cânt aleluia.

Niciun comentariu: