Întrasem la griji
Când mi s-a spus
c-ai să vii,
Chiar transpiram
puţin,
Deşi
fecioare-învăţate
Mişcau din aripi
Briza de mare
s-aducă aproape.
Mă priveam în
oglindă
Şi-mi număram
cutele
De pe fruntea
călcată de timp,
Mi se părea că am
privire şasie,
Că pieptu-i
bombat ca o doagă.
Dar, aseară,
frumoaso,
Deşteaptă şi vie,
Urcătoare la gând
ca firul de iederă,
M-ai liniştit
Când
Ţi-ai aşezat
capul pe piept.
Pentru fiica ta
Am poruncit să se
sape în piatră spusele tale.
Regi mulţi,
Viteji câtă
iarbă,
Vrăjitori
iscusiţi
Cu vine de tauri
în sânge
S-au rotit ca
muştele-n zbor,
Iar unii erau
tineri ca ziua
Şi frumoşi ca o
poftă –
Nu ieşea o supiţă
din ei.
Pentru deşertul
din gândul tău, împărate,
Pentru marea
adâncă,
Pentru munţii
înalţi
Care-ţi ies
printre dinţi când vorbeşti
Îţi voi săruta
chiar acum tălpile.
Tu eşti bobul de
rouă
În care mă văd
Când mă caut.
Intră-mă-n tine
Rege de regi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu