Linişte ca într-un cuib înnoptat,
Ca într-o
scorbură,
Ca în biblioteca
În care s-au
strâns certificatele
De deces
Ale
nevinovaţilor.
Liniştea
De dinaintea
creaţiunii,
Discreţii paşi ai
Mântuitorului
Către sufletul
celor vinovaţi.
Versurile care nu
pot spune
Mai mult decât
cuvinte,
Durerea lui Pavel
din Tars
Că nu-i poate
convinge pe unii evrei
De existenţa
învierii.
Şi tu, poezie,
Care nu spui
niciodată
Unde te ascunzi.
Aştept proba
labirintului,
Dar adu-mi dovezi
Că unul,
Barem unul,
A ieşit viu.
Aha, simt miros
de transpiraţie,
Sudoarea
învingătorului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu